Dupa experienta primului razboi mondial, lucrurile incep sa intre pe fagasul lor normal, dragostea fiind traita cu intensitate maxima.
Se produc schimbari majore in mentalitatea umana, iar dragostea incepe sa ia forme din ce in ce mai indraznete.
In perioada interbelica, trupul devine vizibil.
Barbatii au voie sa-si rada nu numai barba, dar si mustata, schimbare la fata care rastoarna un canon estetic cu o rezistenta de secole, iar femeile, in secolul trecut pedepsite si ridiculizate prin taierea parului, se tund acum de buna voie, luandu-se una dupa alta.
Barbatii si femeile isi fac de cap impreuna, contemplandu-si unii altora corpul ascuns atata vreme de nenumarate vesminte.
Schiul, sport in care femeia, imbracata in pantaloni, poate deveni antrenoarea barbatului sau automobilismul, in care barbatul e stapanul si imblanzitorul masinii, cum era odinioara al calului, mersul pe bicicleta, privit aproape ca un exercitiu de acrobatie, ii obliga pe barbati si pe femei la o apropiere inimaginabila inainte.
Dupa aparitia romanului "Amantul doamnei Chatterley" de D. H. Lawrence, femeile si revistele vorbesc deschis despre amorurile interzise, iar barbatii nu-si mai ascund iubitele, se plimba cu ele la brat, in vazul lumii.
Tabuurile care tin de placerile si neplacerile amorului fizic au fost spulberate nu numai literar, ci si medical. Farmaciile pun pe ziduri si in ziare anunturi mari cu tot ce se poate evita, preveni sau vindeca. Bolile pe care frumoasa zeita a dragostei, Venera, le aduce sunt acum, gratie noilor medicamente, vindecabile.
Femeile se emancipeaza si incep sa fumeze, sa aiba propriul automobil pe care il conduc singure, poarta fuste scurte, pantofi cu toc si poseta.
Crimele din amor nu sunt rare in Bucuresti si cotidianele publica diverse drame amoroase sau "oribile tragedii", injunghieri, impuscari, sinucideri. Muzica si dansul sunt recunoscute, in epoca, drept adevarate elixire ale dragostei.
In timp ce la Ateneu lumea buna se inghesuie sa prinda bilete la concerte de Beethoven, Bach, Debussy sau Ravel, in gradinile de vara, sub cerul liber, sau in localurile pline de fum, muzica lautareasca este o prezenta sonora.
La moda sunt si tangourile si valsurile, ba chiar si jazzul.
Se produc schimbari majore in mentalitatea umana, iar dragostea incepe sa ia forme din ce in ce mai indraznete.
In perioada interbelica, trupul devine vizibil.
Barbatii au voie sa-si rada nu numai barba, dar si mustata, schimbare la fata care rastoarna un canon estetic cu o rezistenta de secole, iar femeile, in secolul trecut pedepsite si ridiculizate prin taierea parului, se tund acum de buna voie, luandu-se una dupa alta.
Barbatii si femeile isi fac de cap impreuna, contemplandu-si unii altora corpul ascuns atata vreme de nenumarate vesminte.
Schiul, sport in care femeia, imbracata in pantaloni, poate deveni antrenoarea barbatului sau automobilismul, in care barbatul e stapanul si imblanzitorul masinii, cum era odinioara al calului, mersul pe bicicleta, privit aproape ca un exercitiu de acrobatie, ii obliga pe barbati si pe femei la o apropiere inimaginabila inainte.
Dupa aparitia romanului "Amantul doamnei Chatterley" de D. H. Lawrence, femeile si revistele vorbesc deschis despre amorurile interzise, iar barbatii nu-si mai ascund iubitele, se plimba cu ele la brat, in vazul lumii.
Tabuurile care tin de placerile si neplacerile amorului fizic au fost spulberate nu numai literar, ci si medical. Farmaciile pun pe ziduri si in ziare anunturi mari cu tot ce se poate evita, preveni sau vindeca. Bolile pe care frumoasa zeita a dragostei, Venera, le aduce sunt acum, gratie noilor medicamente, vindecabile.
Femeile se emancipeaza si incep sa fumeze, sa aiba propriul automobil pe care il conduc singure, poarta fuste scurte, pantofi cu toc si poseta.
Crimele din amor nu sunt rare in Bucuresti si cotidianele publica diverse drame amoroase sau "oribile tragedii", injunghieri, impuscari, sinucideri. Muzica si dansul sunt recunoscute, in epoca, drept adevarate elixire ale dragostei.
In timp ce la Ateneu lumea buna se inghesuie sa prinda bilete la concerte de Beethoven, Bach, Debussy sau Ravel, in gradinile de vara, sub cerul liber, sau in localurile pline de fum, muzica lautareasca este o prezenta sonora.
La moda sunt si tangourile si valsurile, ba chiar si jazzul.
sursa: ziare.com
