Rochii de mireasa adormite paradoxal intr-un second-hand
Stau nemiscate ca niste fosile in vitrina Muzeului Mireselor, locul unde se strang relicvele, contururile si carcasele mireselor care n-au ales vestmantul, ci imaginea.
Mitul icoanei universale imbracate in alb s-a dizolvat si s-a apropiat de disparitie, odata cu fuga de pe pamant a casatoriei.
Legamintele lumii de-acum se desfac usor*, se dau jos ca o rochie de care te dezbraci seara si o dai mai departe, fara sa iti lasi nici sufletul in ea, nici spovedania de dinaintea aparitiei ei, nici sarutul in public, nici restaurantul, nici imbratisarile nuntasilor. Si rochia ta se duce departe, departe si de la un drum atat de lung oboseste si adoarme intr-un second-hand.
*Dar vai, asta nu inseamna musai ca morala de azi e fragila si slaba ca o pasare cu picioare prea subtiri. E poate numai faptul ca legamintele fragile pier primele si oamenii nu mai insista sa salveze ca pe niste bulgari de zapada peste vara.
foto: arhiva Vintaggeria
